1. Omni Dent
  2. Albirea dinților
  3. Albirea unică a dinților

Albirea unică a dinților

Astăzi, albirea dinților este utilizată pe scară largă, fiind considerată una dintre cele mai eficiente modalități de a îmbunătăți aspectul dinților și, implicit, de a oferi un zâmbet de invidiat.

În întregul proces însă, mai ales când vorbim despre albire internă, este extrem de important profesionalismul și opinia unui medic stomatolog avizat.

Sintagma ‘albire internă’ se deosebește de simpla procedură de albire a dinților, și se face numai de către şi la recomandarea dentistului.

În ce caz este indicat să apelăm la o albire internă a dintelui?

Potențialii beneficiari ai unei albiri interne a dintelui/dinților sunt, de obicei, persoanele care au dinți devitalizați, adică tratați prin intermediul obturațiilor de canal; persoane supuse anterior procedurii de curățare, dezinfectare și sigilare a canalelor radiculare cu un material special. Or, o atare procedură duce adesea la decolorarea țesutului dentar dur și la schimbarea culorii dintelui, care capătă o nuanță inestetică.

O albire internă a dintelui se poate dovedi utilă însă și necesară totodată, în cazul pacienților care suferă de:

albirea internă a dinţilor - acest tratament este efectuat numai în cazul persoanelor care au fost supuse anterior unui tratament endodontic, adică de extragere sau tratare a nervului. Lipsa nervului poate favoriza colorarea canalului radicular şi necesită o albire internă, pe lângă cea externă a dintelui

  • Hemoragie intrapulpară (simptom provocat de un traumatism puternic, la nivel coronar, care provoacă spargerea unor vase de sânge pulpare);
  • Necrozarea țesutului pulpar (efect al distrugerii pulpei dentare din interiorul dintelui, care nu mai este vascularizată);
  • Formarea de dentină secundară (fenomen în care dentina continuă să se depună, într-un ritm lent, pe pereții camerei pulpare și ai canalului radicular);
  • Resorbția radiculară (caz înregistrat cu preponderență la femeile tinere, care se manifestă prin apariția unei zone de culoare roz la nivelul joncțiunii amelo-cementare);
  • Fibroză chistică a pancreasului (cunoscută și sub denumirea de mucoviscidoză. Este o boală ereditară care se caracterizează printr-o vâscozitate anormală a mucusului pe care îl secretă, în cazul dat, glandele pancreatice);
  • Hiperbilirubinemie (creșterea în sânge a nivelului bilirubinei, un pigment galben-brun provenit din degradarea hemoglobinei) etc.

Toate aceste cauze menționate pot duce la o discromie dentară – modificări de culoare ale dinților.

În ce constă o procedură de albire internă a dintelui?

Cei care urmează să treacă printr-o procedură de albire internă a dintelui trebuie să știe că, după efectuarea unei radiografii și tratarea cauzei care a dus la decolorarea dintelui/dinților, medicul stomatolog va face următoarele lucruri:

  1. Va realiza un canal mic, în interiorul dintelui, pentru introducerea agentului de albire.
  2. Va introduce substanţa de albire, la baza căreia se află, de obicei, peroxid de hidrogen.
  3. Va acoperi cu compozit canalul în care a fost inserat gelul de albire, după mai multe sesiuni de tratament.

Unde poate fi făcută procedura de albire internă a dintelui?

Dacă ții la calitate și vrei să fii sigur că tratamentul de albire internă va fi unul reușit, fără efecte secundare, cum ar fi resorbția radiculară, poți opta pentru Omni Dent – un cabinet stomatologic situat în Moldova, Chișinău, pe bul. Mircea cel Bătrîn 13/2.

Omni Dent dispune de medici specialiști în albire internă, utilizând tehnologii de ultimă oră și asigurând o igienă la cele mai înalte standarde.

Albirea nu este recomandata - sau are mult mai putine sanse de reusita - in urmatoarele situatii:
  • Varsta nepotrivita sau sarcina Abirea nu este recomandata copiilor sub 16 ani deoarece pulpa dintelui creste pana la aceasta varsta. Albirea dintilor pana la acest prag de varsta ar putea cauza iritarea pulpei sau sensibilizarea acesteia. de asemenea, albirea dintilor nu este recomandata nici femeilor insarcinate sau care alapteaza.
  • Dinti sensibili si alergii Persoanele cu dintii sau gingia sensibile, cu gingii cae se retrag sau cu probleme dentare ar trebui sa evite utilizarea solutiilor de albire pana nu primesc unda verde din partea stomatologului. Tot la fel, cei senssibili sau alergici la peroxid (agentul de albire) sunt sfatuiti sa nu foloseasca aceste procedee.
  • Boli ale gingiei, smalt erodat, carii sau gingii expuseToti cei care sufera de afectiunile enumerate mai sus sunt, in general, descurajati in intentia de a-si inalbi dantura. Cariile se trateaza dupa albire, pentru ca eventualele plombe existente nu se albesc. Ele raman la culoarea initiala pentru ca substanta respectiva actioneaza doar asupra materialului organic. Cariile existente se protejeaza eventual cu un ciment si se trateaza ulterior, alegandu-se o culoare corespunzatoare noii culori a dintilor. In acelasi fel, albirea nu se poate produce in cazul radacinilor expuse, deoarece acestea nu au un strat de smalt care sa fie curatat.
  • Coroane, fatete si obturatii (plombe) deja existenteIn acest caz, pericolul este reprezentat de portiunile care se vor albi si de cele care vor ramane la fel. Deci, de aparitie inestetica. Acest lucru poate fi insa evitat. Orice procedura de albire trebuie facuta inainte de repararea dintilor, pentru a nu aparea problema albirii neuniforme. intreaba dentistul inainte, pentru a afla ce strategie este bine sa aplici.
  •  Asteptari nerealiste Persoanele care se asteapta ca dupa acest tratament dintii lor sa fie de un alb "orbitor" ar putea fi dezamagite de rezultate. Fumatorii trebuie avertizati in special - in cazul lor, albirea va fi limitata, mai ales daca nu se opresc din fumat pe parcursul tratamentului de albire sau dupa ce acesta este finalizat. Ca exemplu, un grad rezonabil de albire - care sa dea impresia de natural, totusi - este putin mai deschis la culoare decat albul ochilor.
  • Dinti innegriti In principiu, dintii galbeni raspund cel mai bine la tratament, apoi cei cu o nuanta maronie si, in continuare, gradul de eficienta a tratamentului scade, dintii cu nuante de gri sau movului fiind cateodata chiar imposibil de curatat. Nuanta de gri-albastrui cauzata de tetraciclina este ceva mai greu de indepartat, uneori fiind necesare chiar si 6 luni de tratament efectuat acasa (ori cateva sedinte la cabinetul stomatologului) pentru o albire acceptabila. Dintii care au pete mai inchise la culoare ar putea raspunde mai bine la altfel de tratamente, pe care este bine sa le discuti impreuna cu medicul tau stomatolog, pentru a alege optiunea cea mai buna - in cunostinta de cauza.